Tatiana Niculescu e scriitoarea aia de la Humanitas care nu se ferește de controverse și nici de subiecte sau personalități controversate. A scris biografii multe, despre Mihai I, despre Arsenie Boca, acum despre Nae Ionescu.
Am cumpărat cu mare curiozitate cartea despre Nae Ionescu în speranța de a-mi completa tabloul neterminat cu portretul acestui om ce a zguduit România anilor ’40. După lectură, tabloul e încă incomplet, dar mult mai multe linii importante s-au adăugat chipului difuz al lui “Nae”, filosoful fără de operă, parte dintr-o generație briliantă de intelectuali și scriitori precum Cioran, Eliade, Noica sau Mihail Sebastian.
Tatiana Niculescu apasă tare pe momentele delicate din viața acestui vulcan ce e, în același timp, un profesor iconic, un amant obsedant, un promotor al ortodoxiei și autohtonismului, un firestarter de curente precum cel legionar.
Nae Ionescu apare în această carte exact cum ni l-au descris profesorii noștri în liceu, pe vremea când elevilor le mai păsa de asemenea subiecte: “este unu prieten, un dascăl, un sfânt și un demon”.
